<<< Toate categoriile

Statistici recente privind situaţia României la CEDO. Prezentare selectivă a cauzelor pendinte


JurisClasor CEDO - Octombrie 2011, 31

Pentru anul 2011 bugetul Curţii se ridică la peste 58,5 milioane de euro, fiind finanţat din contribuţia celor 47 de state ale Consiliului Europei, în funcţie de criterii bazate pe populaţie şi puterea de cumpărare a banilor. Pentru anul 2011, contribuţia României la Consiliul Europei a fost de 2.384.936 EUR din totalul de 211,4 milioane.

La Grefa Curţii sunt angajaţi 36 de români, din totalul de 640 de membri (jurişti, personal administrativ şi tehnic sau translatori).

Conform unui comunicat al Curţii, din totalul de 155.500 de cereri aflate pe rolul Curţii de la Strasbourg la data de 30.09.2011, 12.950 erau îndreptate împotriva României (aproximativ 8,3%). România ocupă locul 3 în clasament, după Rusia (43.050 de cereri – 27,7%) şi Turcia (17.250 de cereri – 11,1%).

La data de 11.10.2011 numărul cererilor îndreptate împotriva României a crescut la 15.140, conform unei informări recente.

Cereri în curs de soluţionare la data de 11.10.2011

Total

15140

Pendinte pe rolul unei formaţiuni de judecată

12956

Pe rolul unui judecător unic

5442

Complet format din 3 judecători

924

Cameră (7 judecători)

6589

Marea Cameră (17 judecători)

1

Sunt incluse cererile pentru care formalităţile finale nu au fost încă recepţionate

 
 
 

Cereri analizate în perioada

2008

2009  

2010

2011

Cereri atribuite

unui complet de judecată

5220

5227

5950

4271

Cereri comunicate Guvernului

442

627

422

719

Cereri soluţionate:

4667

4298

3800

3071

-  Declarate inadmisibile sau radiate

de pe rol (judecător unic)

0

0

2134

2802

- Declarate inadmisibile sau radiate de pe rol
(complet)

4376

3947

1441

126

- Declarate inadmisibile sau radiate de pe rol
(Cameră)

90

146

75

47

- Soluţionate prin hotărâre

201

205

150

96

Măsuri provizorii:

9

7

2

10

- Admise

0

1

1

0

- Respinse (inclusiv ca inadmisibile)

9

6

1

10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Majoritatea plângerilor au ca obiect pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie - dreptul la respectarea proprietăţii (38%), a art. 6 din Convenţie – dreptul la un proces echitabil (30%) sau durata procedurii (7%) ori a art. 5- dreptul la libertate şi siguranţă (6%).

În ceea ce priveşte modul de soluţionare, se remarcă faptul că aproximativ 97% din cereri sunt respinse ca inadmisibile ori sunt radiate de pe rol, fără pronunţarea unei hotărâri.

Conform statisticilor, în cazurile în care s-a pronunţat o hotărâre (pentru 3% din cererile adresate Curţii), majoritatea soluţiilor au fost de constatare a încălcării a cel puţin unui drept fundamental (91%), iar soluţii de neîncălcare a dispoziţiilor Convenţiei s-au pronunţat în 3% din cauzele soluţionate pe fond. Înţelegerile amiabile şi radierile de pe rol au fost în proporţie de 3%. Restul de 3% reprezintă revizuiri, hotărâri privind satisfacţia echitabilă ori soluţii pe baza unor excepţii preliminare şi de necompetenţă.

Concluziile anuale ale culegerii „Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile” cuprind analize asemănătoare, inclusiv cu privire la sumele totale de plată în urma condamnărilor şi repartiţia răspunderii autorităţilor interne, pe baza calculelor şi argumentelor autorilor acestei lucrări.

Dintre cererile comunicate până în prezent Guvernului şi pentru care urmează a se pronunţa  o soluţie se remarcă următoarele:

Cauza Naidin c. României (cerere comunicată Guvernului în septembrie 2010, după o decizie din 31.08.2010) priveşte Imposibilitatea reclamantului de a se înscrie pe listele de rezervă pentru subprefecţi, după ce a fost cercetat din oficiu de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securtăţii (CNSAS) cu ocazia candidaturii la alegerile pentru Parlament. Curtea a notificat Guvernului cererea cu privire la pretinsa încălcare a art. 8 din Convenţie (dreptul la respectarea vieţii private şi viaţa de familie), coroborat cu articolul 14 (interzicerea discriminării).

Cauza Mihai Parascineti c. României priveşte plasarea reclamantului într-o clinică de psihiatrie. A fost comunicată Guvernului în septembrie 2010).

Cauza Bretean şi alţii c. României priveşte acţiunile forţelor speciale împotriva reclamanţilor în timpul unei operaţiuni de amploare ce viza Asociaţia "Mişcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA)", din care aceştia făceau parte (comunicare din iunie 2010).

Cauza Bucur şi Toma c. României are ca obiect plângerea unui agent al serviciilor de informaţii (SRI) condamnat penal pentru că a comunicat către mass-media înregistrări audio conţinând conversaţii telefonice ale unor politicieni şi jurnalişti (comunicare din septembrie 2007).

Cauza Knecht c. României priveşte pierderea accesului reclamantei la embrionii ridicaţi de la o clinică şi transferaţi la Institutul de Medicină Legală în cadrul unor investigaţii penale. Statutul legal şi medical al embrionilor este incert, iar Curtea Europeană a pus în vedere Guvernului în baza art. 39 din Regulament ca pe timpul judecării plângerii embrionii să nu fie distruşi (comunicare din septembrie 2007).