Hotărâri CEDO

Recursul în interesul legii reglementat de dispoziţiile art. 329 din Codul de procedură civilă reprezintă o cale eficientă de unificare a practicii judiciare naţionale – cauza Albu şi alţii împotriva României: Simpla existenţă a unei abordări jurisprudenţiale diferite, la nivelul instanţelor naţionale, asupra unor speţe similare (cereri de acordare a sporului de grad şi a celui de treaptă pentru funcţionarii publici), nu implică în mod automat o violare a dreptului la un proces echitabil. Unificarea jurisprudenţei naţionale necesită o anumită perioadă de timp, astfel încât un interval rezonabil în care coexistă mai multe soluţii jurisprudenţiale asupra unor situaţii similare, este compatibil cu dreptul la un proces echitabil. Esenţială este existenţa şi funcţionarea la nivel intern a unui mec ... [Citeste]

Cauza Nicoleta Gheorghe împotriva României - O nouă hotărâre de referinţă pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în materia contravenţiilor: Procedura de contestare a unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii în domeniul asigurării ordinii şi liniştii publice intră în sfera de aplicare a art. 6 CEDO sub aspect penal. Garanţiile prevăzute de acest articol, inclusiv prezumţia de nevinovăţie, sunt pe deplin aplicabile. Este pentru prima oară când Curtea analizează echitatea unei proceduri contravenţionale în materia tulburării ordinii publice, după modificarea legislaţiei şi practicii naţionale, pe care anterior le considerase contrare art. 6 CEDO. Curtea europeană a constatat respectarea art. 6 din Conven� ... [Citeste]

Statistici recente privind situaţia României la CEDO. Prezentare selectivă a cauzelor pendinte: Pentru anul 2011 bugetul Curţii se ridică la peste 58,5 milioane de euro, fiind finanţat din contribuţia celor 47 de state ale Consiliului Europei, în funcţie de criterii bazate pe populaţie şi puterea de cumpărare a banilor. Pentru anul 2011, contribuţia României la Consiliul Europei a fost de 2.384.936 EUR din totalul de 211,4 milioane. La Grefa Curţii sunt angajaţi 36 de români, din totalul de 640 de membri (jurişti, personal administrativ şi tehnic sau translatori). Conform unui comunicat al Curţii, din totalul de 155.500 de cereri aflate pe rolul Curţii de la Strasbourg la data de 30.09.2011, 12.950 erau îndreptate împotriva României (aproximativ 8,3%). România ocupă locul 3 în clasament, după Rusia (43.050 de cereri – 27,7%) şi Turcia (17.250 de cereri – 11,1%). La data de 11.10.2011 numărul cererilor îndreptate împotriva României a crescut la 15.140, conform unei informări recente. Cereri în curs de soluţionare la data de 11.10.2011 Total 15140 Pendinte pe rolul unei formaţiuni de judecată 12956 Pe rolul unui judecător unic ... [Citeste]

Măsura ridicării vehiculelor staţionate neregulamentar. Competenţa instanţelor interne şi analiza jurisprudenţei CEDO: 1. Aspecte introductive Impactul social al măsurii ridicării vehiculelor staţionate neregulamentar, precum şi practica neunitară a instanţelor judecătoreşti ne-au determinat să realizăm acest studiu cu privire la modul de aplicare a prevederilor art. 64 din O.U.G. nr. 195/2002[1] privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul că au existat situaţii în care cererile de chemare în judecată au fost respinse ca inadmisibile de instanţele judecătoreşti cu privire la capătul de cerere având ca obiect acţiunea în pretenţii civile pentru restituirea sumei achitate de proprietarul vehiculului cu titlu de contravaloare a serviciilor unui operator privat de ridicare, transport şi depozitare a vehiculului, situaţie ce ar putea conduce la încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul dreptului de acces la un tribunal. Vom analiza în paragrafele următoare natura măsurii contravenţionale, jurisprudenţa internă şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu scopul de a determina garanţiile necesare pentru ca măsura să fie legal aplica ... [Citeste]

Citirea declaraţiilor date în timpul urmăririi penale şi dreptul acuzatului de a interoga martorii acuzării. Cauza Al-Khawaja şi Tahery c. Regatului Unit: Existenţa unui motiv întemeiat pentru absenţa martorului este o întrebare preliminară care necesită un răspuns înainte de a se analiza dacă declaraţia martorului este temeiul exclusiv sau determinant pentru pronunţarea condamnării. Atunci când o declaraţie dată în faza urmăririi penale este citită în şedinţă publică, fără ca martorul să dea declaraţia oral în faţa instanţei (hearsay/ouï-dire), iar această declaraţie fundamentează în mod exclusiv sau determinant soluţia de condamnare, nu va rezulta într-o automată încălcare a art. 6 par. 1. Însă, din cauza riscului admiterii unui asemenea mijloc de probă, vor trebui să existe suficiente garanţii procedurale care să contrabalanseze riscul, printre care măsuri care să permită o evaluare echitabilă şi justă a gradului de încredere în mijlocul de probă respectiv. Principii şi evoluţie jurisprudenţială Dreptul acuzatului de a se confrunta în mod direct cu acuzatorii săi exista încă din perioada dreptului roman. Guvernatorul Festus, discut& ... [Citeste]

Regula unanimităţii în materia acţiunii în revendicare a unui bun aflat în coproprietate. Jurisprudenţa CEDO şi reglementarea noului Cod civil: Regula unanimităţii în materia acţiunii în revendicare a unui bun aflat în coproprietate nu încalcă art. 6 alin. 1 din Convenţie decât în măsura în care se dovedește a fi aplicată automat, strict și fără o analiză a circumstanţelor concrete ale cauzei. Jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg a determinat modificarea concepţiei în această materie, reglementându-se în mod expres situaţia coproprietarilor în noul Codul civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, în sensul că fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de calitatea procesuală, în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în revendicare.   Anterior hotărârii CEDO pronunţate în cauza Lupaş şi alţii c. României (cererile nr. 1434/02, 35370/02 şi 1385/03), practica instanţelor române era covârşitor majoritară în sensul respingerii acţiunilor în revendicarea unui bun proprietate comună pe cote-părţi dacă nu figurau ca reclamanţi ... [Citeste]

Jurisprudenţa CEDO privind stocarea datelor cu caracter personal. Evidențele poliției judiciare și Sistemul Informatic Schengen (SIS): Potrivit situației de fapt reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Khelili c. Elveției[1], reclamanta, în urma unui control al poliției efectuat în 1993, a fost descoperită având asupra sa o carte de vizită care conținea următorul text: „Femeie frumoasă, rafinată, în vârstă de 30 de ani, așteaptă un prieten pentru a ieși la un pahar de vin din când în când sau pentru a ieși în oraș. Telefon (…)”. Potrivit reclamantei, după acest control, a fost înregistrată în ev ... [Citeste]

Dreptul la viaţă privată (art. 8 CEDO): Refuzul nejustificat în mod corespunzător de a recunoaşte tatălui biologic legături personale cu copilul său: Refuzul instanţelor naţionale de a recunoaşte tatălui biologic legături personale cu copilul său, fără a analiza în concret dacă stabilirea acestora ar afecta interesul superior al minorului, contravine dispoziţiilor art. 8 CEDO. Stabilirea unor legături personale între pretinsul tată biologic şi copilul său, chiar în absenţa unei istorii familiale în acest sens sau a unei paternităţi legal recunoscute, ţine de domeniul vieţii private a reclamantului, fiind un aspect esenţial al identităţii sale personale. În analiza unei astfel de cere ... [Citeste]

Dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO): Imparţialitatea judecătorului cauzei: În hotărârea CEDO pronunţată în data de 26 aprilie 2011 în cauza Steulet c. Elveţiei (cererea nr. 31351/06), Curtea s-a pronunţat cu privire la imparţialitatea unui judecător care a calificat în cadrul unei decizii jurisdicţionale drept „şicanatoare” plângerea penală introdusă de o persoană. Curtea a statuat că soluţia dată de acelaşi judecător într-un alt proces ce îl privea pe acelaşi reclamant nu poate fi considerată, ipso facto, ca fiind afectată de parţialitate. Pentru a reţine că art. 6 par. 1 din Conv ... [Citeste]

Dreptul la un proces echitabil şi la prezumţia de nevinovăţie (art. 6 CEDO): Încălcarea Convenţiei prin condamnarea pentru denunţare calomnioasă rezultată „în mod necesar” dintr-o soluţie de netrimitere în judecată: În cauza  Klouvi c. Franţei (hotărârea din 30 iunie 2011, nr. 30754/03), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că au fost încălcate dreptul la un proces echitabil şi dreptul la prezumţia de nevinovăţie (art. 6 par. 1 şi art. 6 par. 2 din Convenţie) prin condamnarea unei persoane pentru denunţare calomnioasă după ce plângerea sa pentru hărţuire sexuală a făcut obiectul unei soluţii de netrimitere în judecată deoarece condamnarea a fost pronunţată „în mod automat”. Reclamanta Agnes Klouvi a depus în an ... [Citeste]

Taxa de poluare. Efectele jurisprudenţei divergente - Decizia de inadmisibilitate în cauzele reunite Coriolan Gabriel Ioviţoni şi alţii împotriva României: În conformitate cu jurisprudenţa constantă a CJUE, "interpretarea pe care Curtea de Justiţie o oferă unei normă de drept al Uniunii, în exercitarea competenţei pe care i-o conferă art. 267 din TFUE, clarifică şi defineşte semnificaţia şi sfera de aplicare a acestei norme, astfel cum trebuie să fi fost înţeleas ... [Citeste]

Lipsa unei „speranţe legitime” în cazul recalculării pensiilor. Efectele jurisprudenţei divergente - Decizia de inadmisibilitate în cauza Dumitru David şi alţii împotriva României: Pretențiile reclamanţilor, care priveau modalitatea în care pensiile lor au fost calculate, nu pot fi considerate ca având o bază suficientă în jurisprudenţa internă, cât timp interpretarea dată de instanțe materiei a fost divergentă, cum reiese din decizia nr. 40/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţi ... [Citeste]

Regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare, conform Legii nr. 329/2009, nu încalcă art. 14 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 - decizia de inadmisibilitate Ionel Panfile c. României: Prin decizia de inadmisibilitate pronunţată la data de 20 martie 2012 în cauza Ionel Panfile împotriva României (cererea nr. 13902/11), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispoziţiilor art. 14 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Conven ... [Citeste]

Marius Emberland, The Human Rights of Companies. Exploring the Structure of ECHR Protection, Oxford University Press, 2006: Scopul principal al lucrării este analiza jurisprudenţei şi a doctrinei Curţii  Europene a Drepturilor Omului în acţiunile introduse de către/împotriva societăţilor comerciale. Autorul[1] se întreabă dacă nu suntem în prezenţa unui paradox: societăţile comerciale sub protecţia drepturilor omului. Paradoxul principal provine din această provocare: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) are instr ... [Citeste]