Clasorul de jurisprudenţă CEDO online

Proiectul „JurisClasor CEDO” reprezintă o iniţiativă a autorilor culegerii de jurisprudenţă „Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile”, iniţiativă pusă în practică de Editura Universitară, care deţine drepturile de autor asupra lucrării, protejate de legislaţia internă şi internaţională (copyright), în colaborare cu Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului.

Proiectul cuprinde două secţiuni distincte, respectiv o revistă online în care sunt publicate articole de specialitate, hotărâri importante pronunţate de CEDO împotriva României, hotărâri relevante pentru dreptul intern, pronunţate şi împotriva altor state, decizii de inadmisibilitate, noutăţi privind drepturile omului, recenzii ş.a.m.d., precum  şi o bază de date cu motor de căutare în funcţie de diverse criterii.

Scopul bazei de date este reprezentat de publicarea online a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în limba română. În principal, vor fi introduse hotărârile în cauzele împotriva României, iar pe măsura dezvoltării proiectului, vor fi introduse şi cauze împotriva altor state, traduse în limba română. 

Utilitatea practică a clasorului de jurisprudenţă online rezidă în faptul că sunt tratate toate hotărârile de condamnare pronunţate de Curtea europeană în cauzele împotriva României,  inclusiv cele nepublicate în Monitorul Oficial al României şi cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficială la care cei interesaţi să poată avea acces. Baza de date conţine şi hotărârile pronunţate în anul în curs, iar pe viitor jurisprudenţa va fi actualizată la câteva zile de la pronunţarea de noi hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Detalii

Hotărâri importante

Hotărârea pronunţată de Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului la data de 17 iulie 2014 în cauza Centrul pentru Resurse Juridice (în numele lui Valentin Câmpeanu) împotriva României: Respingerea excepţiei lipsei de competenţă ratione personae în legătură cu Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), ridicată de guvern – dezlegarea unei importante probleme de drept; Încălcarea dreptului la viaţă prin plasarea victimei în Spitalul Poiana Mare, care din cauza condiţiilor materiale şi a lipsei echipamentului necesar, precum şi a unui personal medical calificat pentru afecţiunile de care suferea, a dus la decesul prematur; Încălcarea dreptului la viaţă, în sens procedural, prin neîndeplinirea obligaţiilor pozitive, acelea de a fi efectuat o anchetă eficace î ... [Citeste]

Scurgerea în presă a convorbirilor interceptate. Condițiile detenției pe parcursul arestării preventive a reclamantului. Menținerea în mod justificat a măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de 1 an, 3 luni și 19 zile - cauza Voicu c. României: 1. Situaţia de fapt În hotărârea din data de 10 iunie 2014 pronunțată în cauza Voicu c. României (cererea nr. 22015/10), Curtea a reținut că, în data de 10 decembrie 2009, Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală împotriva reclamantului pentru pretinsa săvârșire a infracțiunii de trafic de influență. În mod special, procurorul a susţinut că: (i) reclamantul a acceptat suma de 200.000 EUR de la un om de afaceri, C.C., pentru a folosi relația sa cu judecătorul F.C ... [Citeste]

Noutăţi drepturile omului

Modificarea articolului 47 din Regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în ciuda popularității sale, se confruntă deseori cu o înțelegere trunchiată din partea reclamanților a funcției și competenței sale. De mai mulţi ani Curtea este copleşită de numărul de cereri individuale, majoritatea lor (peste 90%) fiind, însă, respinse fără a fi examinate pe fond pentru că nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate prevăzute de Convenţie. Statele părţi la Convenţie, precum şi Curtea şi grefa acesteia nu au încetat niciodată să reflecteze asupra adoptării unor măsuri pentru a încerca să facă faţă acestei probleme şi să garanteze o administrare eficientă a justiţiei. La 19 februarie 2010, reprezentanţii celor patruzeci şi şapte de state membre ale Consiliului Europei, toate având obligaţii în temeiul Convenţiei, s-au reunit la Interlaken, în Elveţia, pentru a discuta despre viitorul Curţii, în special despre blocajul datorat afluxului mare de cereri inadmisibile. Într-o declaraţie solemnă, aceştia au reafirmat rolul central al Curţii în sistemul european de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi s-au angajat să îi consolideze eficacitatea, păstrând în acelaş ... [Citeste]

Articole de specialitate

Paralelă între principiul repartizării aleatorii a dosarelor și principiul continuității completului de judecată. Jurisprudența CEDO privind legala compunere a instanței de judecată, ca garanție a dreptului de acces la un tribunal independent și imparțial: În practică se face deseori confuzie între principiul repartizării aleatorii a dosarelor și principiul continuității completului de judecată, deși distincția este evidentă la o analiză atentă. Întrucât normele de organizare judiciară sunt asemănătoare în materie penală cu cele din materie civilă, iar dosarele civile au o proporție cantitativă considerabilă, analiza va privi reglementarea acestor principii din perspectiva dreptului privat. Potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective. 1. Principiul repartizării aleatorii presupune distribuirea dosarelor – de regulă - prin intermediul unui sistem informatizat sau – cu titlu de excepție - potrivit metodei ciclice, completul de judecată fiind stabilit în mod aleatoriu (după o succesiune nepredictibilă), cu excluderea factorului decizional uman, dintre mai ... [Citeste]

Pierderea dreptului la pensie de serviciu ca urmare a condamnării penale a magistraților pentru infracțiuni de corupție. Conformitatea măsurii cu dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție: 1. Aplicabilitatea ratione materiae a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție În ceea ce privește existența unui „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, raportat la condiționarea prin lege a acordării dreptului la pensie de inexistența unei condamnări penale, Curtea Europeană a observat în jurisprudența sa că dreptul la pensie nu este garantat ca atare de Convenție. Cu toate acestea, în conformitate cu jurisprudența sa, dreptul la o pensie bazată pe ocuparea forței de muncă poate, în anumite circumstanțe, să fie tratată ca un drept de proprietate. Astfel, în cazul în care s-au plătit contribuții speciale, Curtea a statuat că dreptul de a obține un beneficiu social a fost legat de plata acestora, astfel că acordarea prestației în cauză nu putea fi refuzată unei persoane care a contribuit la acest sistem (Gaygusuz c. Austriei, hotărârea din 16 septembrie 1996, par. 39-41). Această cauză se referea la alocațiile acordate de către stat, în regim de urgen ... [Citeste]

Abilitatea Curții Europene a Drepturilor Omului de a asigura accesul efectiv la procedurile sale pentru persoanele cu dizabilități: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, renumită ca fiind cel mai ardent apărător al drepturilor omului, înfruntă noi provocări procedurale datorită primului caz adus în fața Curții Europene cu privire la accesul la protecția instituită de aceasta, împotriva încălcării abuzive a drepturilor persoanelor instituționalizate cu dizabilități, care nu sunt capabile să facă o plângere sau să solicite repararea prejudiciilor cauzate în fața unor instanțe naționale. Scopul acestui articol este de a analiza angajamentul Curții de a asigura accesul la justiție pentru persoanele cu disabilități, în pofida cerințelor sale extrem de restrictive în ceea ce privește calitatea procesuală. În cazurile în care persoanele decedează în circumstanțe suspecte, întrebarea privind accesul la Curtea Europeană se poate constitui într-o lacună considerabilă cu referire la protecția oferită de Convenție, care ar deveni astfel iluzorie și impractică. Având în vedere că în prezent Curtea recunoaște calitatea procesuală doar ru ... [Citeste]

Hotărâri relevante

Cauza Dhahbi c. Italiei. Obligația instanței de a-și motiva refuzul de a efectua o trimitere preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Încălcarea art. 6 par. 1 din Convenție: Printr-o hotărâre pronunțată la 8 aprilie 2014, în cauza Dhahbi c. Italiei, cererea nr. 17120/09, CEDO a constatat că Italia a încălcat art. 6 par. 1 (dreptul la un proces echitabil) și art. 14 (intedicția discriminării) combinat cu art. 8 din Convenție (dreptul la respectarea vieții private și de familie), întrucât instanțele au nesocotit obligația de a-și motiva refuzul de a efectua o trimitere preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a se determina dacă Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Tunisia permitea ... [Citeste]

Cauza Baka c. Ungariei, hotărârea din 27 mai 2014 - Încetarea mandatului de Preşedinte al Curţii Supreme din Ungaria. Încălcarea dreptului de acces la un tribunal și a libertăţii de exprimare: Schimbarea reclamantului din funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme a Ungariei, prin norme tranzitorii ale noii legi fundamentale,adoptate de Parlament, în urma exprimării de către acesta a unor opinii critice faţă de reformele constituţionale şi legislative ce vizau sistemul judiciar şi statul de drept, constituie o încălcare a libertăţii de exprimare.   I. Circumstanţele cauzei În această cauză (cererea nr. 20261/12), reclamantul Andras Baka s-a plâns sub aspectul încălcării dreptului de acces la un tribunal – prin prisma ar ... [Citeste]

Motivarea acţiunii civile disjunse de acţiunea penală în cazul în care pe latură penală s-a dispus încetarea procesului penal întrucât inculpatul a decedat ori s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului: În soluţionarea acţiunii civile disjunse de acţiunea penală în care s-a pronunţat o soluţie de încetare a procesului penal întrucât inculpatul a decedat ori s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, este necesară potrivit legii române, analizarea elementelor răspunderii civile delictuale: fapta ilicită, prejudiciul cauzat, legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi vinovăţia inculpatului, fiind evident că o asemenea soluţie în care se constată că nu mai este posibilă exercitarea acţiunii p ... [Citeste]

Aplicarea revirimentului jurisprudențial Al-Khawaja și Tahery c. Regatului Unit și rejudecarea la nivel național a cauzei reclamantului Tahery. Cauza Bobeș c. României privind lipsa audierii reprezentantului societății prejudiciate: I. Atenuarea regulii ”exclusiv sau determinant” În cauza Al-Khawaja și Tahery c. Regatul Unit[1] instanța europeană a avut de răspuns la întrebarea dacă regula „exclusiv sau determinant” este una absolută. Altfel spus, atunci când o condamnare se întemeiază în mod exclusiv sau determinant pe declarația unui martor pe care acuzatul nu a putut să îl confrunte, va constata Curtea în mod automat o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenție? Curtea a concluzionat că a ... [Citeste]

Decizii de inadmisibilitate

Decizia de inadmisibilitate din cauza Elena Petraşcu c. României. Neîncălcarea art. 6 par. 1 din Convenție, în situația calificării de instanța de judecată a căii de atac, denumită de parte apel, ca recurs, după ce s-a oferit posibilitatea părților, în ședință publică, să formuleze apărări cu privire la acest fapt: Prin decizia de inadmisibilitate din 30 septembrie 2014, din cauza Elena Petraşcu împotriva României (cererea nr. 1197/11), s-a constatat neîncălcarea de Statul român a prevederilor art. 6 par. 1 din Convenție, în situația calificării de instanța de judecată a căii de atac, denumită de parte drept apel, ca f ... [Citeste]

Decizia de inadmisibilitate în cauza Ralu Traian Filip c. României. Ziarist obligat la daune morale pentru o campanie de presă. Faptul că aceeași instanță a decis succesiv în două căi de atac în același dosar nu ridică o problemă pe tărâmul art. 6 CEDO, sub condiția existenței unor complete de judecată distincte: Prin decizia de inadmisibilitate din 27 mai 2014, din cauza Ralu Traian Filip împotriva României (cererea nr. 46131/06), s-a constatat neîncălcarea de Statul român a prevederilor art. 10 din Convenție, pentru obligarea de instanțele interne a unui ziarist la despăgubiri materiale, pentru o campanie de presă desfășur ... [Citeste]

Neîncălcarea libertăţii de circulaţie a unui minor căruia i s-a interzis părăsirea ţării pe considerentul că ordonanţa preşedinţială de suplinire a consimţământului tatălui său, deşi era executorie, nu era una irevocabilă - cauza Şandru c. României: Prin decizia de inadmisibilitate din 14 ianuarie 2014, pronunţată în cauza Şandru c. României (cererea nr.1902/11), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererea reclamantului ca inadmisibilă, în temeiul art. 35 par.3 şi par.4 din Convenţie, apreciind că nu există o aparenţă de încălcare a dreptului r ... [Citeste]

Recenzii

Marius Emberland, The Human Rights of Companies. Exploring the Structure of ECHR Protection, Oxford University Press, 2006: Scopul principal al lucrării este analiza jurisprudenţei şi a doctrinei Curţii  Europene a Drepturilor Omului în acţiunile introduse de către/împotriva societăţilor comerciale. Autorul[1] se întreabă dacă nu suntem în prezenţa unui paradox: societăţile comerciale sub protecţia drepturilor omului. Paradoxul principal provine din această provocare: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) are instr ... [Citeste]


Toate categoriile