Clasorul de jurisprudenţă CEDO online

Proiectul „JurisClasor CEDO” reprezintă o iniţiativă a autorilor culegerii de jurisprudenţă „Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile”, iniţiativă pusă în practică de Editura Universitară, care deţine drepturile de autor asupra lucrării, protejate de legislaţia internă şi internaţională (copyright), în colaborare cu Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului.

Proiectul cuprinde două secţiuni distincte, respectiv o revistă online în care sunt publicate articole de specialitate, hotărâri importante pronunţate de CEDO împotriva României, hotărâri relevante pentru dreptul intern, pronunţate şi împotriva altor state, decizii de inadmisibilitate, noutăţi privind drepturile omului, recenzii ş.a.m.d., precum  şi o bază de date cu motor de căutare în funcţie de diverse criterii.

Scopul bazei de date este reprezentat de publicarea online a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în limba română. În principal, vor fi introduse hotărârile în cauzele împotriva României, iar pe măsura dezvoltării proiectului, vor fi introduse şi cauze împotriva altor state, traduse în limba română. 

Utilitatea practică a clasorului de jurisprudenţă online rezidă în faptul că sunt tratate toate hotărârile de condamnare pronunţate de Curtea europeană în cauzele împotriva României,  inclusiv cele nepublicate în Monitorul Oficial al României şi cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficială la care cei interesaţi să poată avea acces. Baza de date conţine şi hotărârile pronunţate în anul în curs, iar pe viitor jurisprudenţa va fi actualizată la câteva zile de la pronunţarea de noi hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Detalii

Hotărâri importante

Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu v. Romania: Respingerea excepţiei incompatibilității ratione personae în legătură cu Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), invocată de guvern, având în vedere circumstanţele excepţionale ale cauzei şi gravitatea acuzaţiilor formulate, chiar dacă nu a primit procură pentru a acţiona în numele lui Valentin Câmpeanu şi chiar dacă acesta a decedat înainte de introducerea cererii în temeiul Convenţiei. O altă soluție ar împiedica examinarea la nivel internaţional a acuzaţiilor grave de încălcare a Convenţiei, cu riscul ca statul pârât să fie exonerat de răspunderea ce îi revine î ... [Citeste]

Preda şi alţii v. Romania: Încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie, ca urmare a neexecutării hotărârii judecătoreşti de restituire parţială a bunului naţionalizat (cererea nr. 3736/03). Tardivitatea sesizării Curţii (cererea nr. 25821/03). Neepuizarea căilor de atac interne ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 (cererile nr. 9584/02, 33514/02, 38052/02, 25821/03, 29652/03, 17750/03 şi 28688/03). Neîncălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie sub aspectul duratei procedurii (cererile nr. 38052/02 şi 29652/03). ... [Citeste]

Noutăţi drepturile omului

Declarația de la Bruxelles cu privire la punerea în aplicare a Convenției Europene a Drepturilor Omului: În continuarea procesului de reformare a Curții Europene a drepturilor omului (Curtea), o conferință cu privire la punerea în aplicare a Convenției Europene a Drepturilor Omului (Convenția) a avut loc la Bruxelles între 26 și 27 martie 2015. În urma aceste conferințe s-a adoptat Declarația de la Bruxelles în vederea stimulării procesului de reformă menită să asigure eficacitatea pe termen lung a Convenției.[1] Declarația stabilește un plan de acțiune pe trei axe, și anume: interpretarea și aplicarea Convenției de către Curte; implementarea hotărârilor Curții la nivel național și supravegherea executării hotărârilor Curții. Cu privire la interpretarea și aplicarea Convenției de către Curte, este de remarcat faptul că instanța europeană este încurajată să coopereze cu Statele Părți și cu Comitetul Miniștrilor, să mențină un dialog constant cu instanțele naționale superioare, să-și motiveze pe scurt și deciziile de inadmisibilitate și deciziile privind măsurile provizorii (chiar începând din ianuarie 2016) și să asigure o mai mare transparență a stadiului în care se află cererile pe rolul său, astfel încât părțile să fie la curent cu evoluț ... [Citeste]

Articole de specialitate

Abordarea încălcărilor sistemice și structurale ale drepturilor omului în jurisprudența CEDO. Procedura hotărârii-pilot: S-a spus de multe ori că „CEDO este victima propriului succes”, sintagmă care se traduce prin aceea că atât numărul de cereri, cât și numărul de hotărâri pronunțate a crescut exponențial în ultimii ani. Ceea ce se spune mai puțin însă este că marea parte a acestor cereri o constituie așa-zisele „cereri repetitive”, care își au originea într-o disfuncționalitate sistemică sau structurală la nivel intern. În jurisprudența actuală, o problemă sistemică desemnează o situație care afectează, în principiu, un număr mare de persoane și rezultă nu din acțiunea sau inacțiunea unui stat, ci dintr-o prevedere legală sau practică administrativă defectuoasă și care necesită o modificare legislativă, însoțită de măsuri administrative și bugetare adecvate. O problemă structurală este cea care rezultă dintr-o disfuncționalitate de sistem, de obicei ca urmare a insuficienței resurselor bugetare sau organizatorice. Deși problema juridică este identică în toate aceste cereri repetitive, procesarea lor este cro ... [Citeste]

Paralelă între principiul repartizării aleatorii a dosarelor și principiul continuității completului de judecată. Jurisprudența CEDO privind legala compunere a instanței de judecată, ca garanție a dreptului de acces la un tribunal independent și imparțial: În practică se face deseori confuzie între principiul repartizării aleatorii a dosarelor și principiul continuității completului de judecată, deși distincția este evidentă la o analiză atentă. Întrucât normele de organizare judiciară sunt asemănătoare în materie penală cu cele din materie civilă, iar dosarele civile au o proporție cantitativă considerabilă, analiza va privi reglementarea acestor principii din perspectiva dreptului privat. Potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective. 1. Principiul repartizării aleatorii presupune distribuirea dosarelor – de regulă - prin intermediul unui sistem informatizat sau – cu titlu de excepție - potrivit metodei ciclice, completul de judecată fiind stabilit în mod aleatoriu (după o succesiune nepredictibilă), cu excluderea factorului decizional uman, dintre mai ... [Citeste]

Pierderea dreptului la pensie de serviciu ca urmare a condamnării penale a magistraților pentru infracțiuni de corupție. Conformitatea măsurii cu dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție: 1. Aplicabilitatea ratione materiae a art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție În ceea ce privește existența unui „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, raportat la condiționarea prin lege a acordării dreptului la pensie de inexistența unei condamnări penale, Curtea Europeană a observat în jurisprudența sa că dreptul la pensie nu este garantat ca atare de Convenție. Cu toate acestea, în conformitate cu jurisprudența sa, dreptul la o pensie bazată pe ocuparea forței de muncă poate, în anumite circumstanțe, să fie tratată ca un drept de proprietate. Astfel, în cazul în care s-au plătit contribuții speciale, Curtea a statuat că dreptul de a obține un beneficiu social a fost legat de plata acestora, astfel că acordarea prestației în cauză nu putea fi refuzată unei persoane care a contribuit la acest sistem (Gaygusuz c. Austriei, hotărârea din 16 septembrie 1996, par. 39-41). Această cauză se referea la alocațiile acordate de către stat, în regim de urgen ... [Citeste]

Hotărâri relevante

Cauza Dhahbi c. Italiei. Obligația instanței de a-și motiva refuzul de a efectua o trimitere preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Încălcarea art. 6 par. 1 din Convenție: Printr-o hotărâre pronunțată la 8 aprilie 2014, în cauza Dhahbi c. Italiei, cererea nr. 17120/09, CEDO a constatat că Italia a încălcat art. 6 par. 1 (dreptul la un proces echitabil) și art. 14 (intedicția discriminării) combinat cu art. 8 din Convenție (dreptul la respectarea vieții private și de familie), întrucât instanțele au nesocotit obligația de a-și motiva refuzul de a efectua o trimitere preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a se determina dacă Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Tunisia permitea ... [Citeste]

Cauza Baka c. Ungariei, hotărârea din 27 mai 2014 - Încetarea mandatului de Preşedinte al Curţii Supreme din Ungaria. Încălcarea dreptului de acces la un tribunal și a libertăţii de exprimare: Schimbarea reclamantului din funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme a Ungariei, prin norme tranzitorii ale noii legi fundamentale,adoptate de Parlament, în urma exprimării de către acesta a unor opinii critice faţă de reformele constituţionale şi legislative ce vizau sistemul judiciar şi statul de drept, constituie o încălcare a libertăţii de exprimare.   I. Circumstanţele cauzei În această cauză (cererea nr. 20261/12), reclamantul Andras Baka s-a plâns sub aspectul încălcării dreptului de acces la un tribunal – prin prisma ar ... [Citeste]

Motivarea acţiunii civile disjunse de acţiunea penală în cazul în care pe latură penală s-a dispus încetarea procesului penal întrucât inculpatul a decedat ori s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului: În soluţionarea acţiunii civile disjunse de acţiunea penală în care s-a pronunţat o soluţie de încetare a procesului penal întrucât inculpatul a decedat ori s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, este necesară potrivit legii române, analizarea elementelor răspunderii civile delictuale: fapta ilicită, prejudiciul cauzat, legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi vinovăţia inculpatului, fiind evident că o asemenea soluţie în care se constată că nu mai este posibilă exercitarea acţiunii p ... [Citeste]

Aplicarea revirimentului jurisprudențial Al-Khawaja și Tahery c. Regatului Unit și rejudecarea la nivel național a cauzei reclamantului Tahery. Cauza Bobeș c. României privind lipsa audierii reprezentantului societății prejudiciate: I. Atenuarea regulii ”exclusiv sau determinant” În cauza Al-Khawaja și Tahery c. Regatul Unit[1] instanța europeană a avut de răspuns la întrebarea dacă regula „exclusiv sau determinant” este una absolută. Altfel spus, atunci când o condamnare se întemeiază în mod exclusiv sau determinant pe declarația unui martor pe care acuzatul nu a putut să îl confrunte, va constata Curtea în mod automat o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenție? Curtea a concluzionat că a ... [Citeste]

Decizii de inadmisibilitate

Durata de aproximativ opt ani a procedurilor penale privind investigarea şi judecarea faptelor din decembrie 1989 nu este contrară Convenţiei – decizia de inadmisibilitate în cauza Stănculescu şi Chiţac c. României: Prin decizia de inadmisibilitate parţială din 24 martie 2015, pronunţată în cauzele reunite Stănculescu c. României (cererea nr. 22555/09) şi Chiţac c. României (cererea nr.42204/09), Curtea a respins ca inadmisibile plângerile reclamanţilor privind încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, sub aspectul durat ... [Citeste]

Neepuizarea căilor de atac interne, în situația invocării pentru prima oară a lipsei de imparțialitate a unor judecători ai instanței de recurs abia printr-o contestație în anulare formulată împotriva deciziei irevocabile prin care s-a soluționat cauza - decizia de inadmisibilitate în cauza Ion Sgaibă c. României: Prin decizia de inadmisibilitate din 27 ianuarie 2015, din cauza Ion Sgaibă împotriva României (cererea nr. 6005/05), s-a constatat neepuizarea de reclamant a căilor de atac interne, acesta omițând să formuleze o cerere de recuzare a doi judecători care au participat atât la prima judecare a recursul său, cât ... [Citeste]

Decizia de inadmisibilitate din cauza Elena Petraşcu c. României. Neîncălcarea art. 6 par. 1 din Convenție, în situația calificării de instanța de judecată a căii de atac, denumită de parte apel, ca recurs, după ce s-a oferit posibilitatea părților, în ședință publică, să formuleze apărări cu privire la acest fapt: Prin decizia de inadmisibilitate din 30 septembrie 2014, din cauza Elena Petraşcu împotriva României (cererea nr. 1197/11), s-a constatat neîncălcarea de Statul român a prevederilor art. 6 par. 1 din Convenție, în situația calificării de instanța de judecată a căii de atac, denumită de parte drept apel, ca f ... [Citeste]

Recenzii

Marius Emberland, The Human Rights of Companies. Exploring the Structure of ECHR Protection, Oxford University Press, 2006: Scopul principal al lucrării este analiza jurisprudenţei şi a doctrinei Curţii  Europene a Drepturilor Omului în acţiunile introduse de către/împotriva societăţilor comerciale. Autorul[1] se întreabă dacă nu suntem în prezenţa unui paradox: societăţile comerciale sub protecţia drepturilor omului. Paradoxul principal provine din această provocare: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) are instr ... [Citeste]


Toate categoriile